Bine ai venit pe Blog Dobrogean!
"În orice ţară ar fi fost să ajung, de orice forme ale vieţii aş fi fost înconjurat, gândul -iar apoi întreaga mea fiinţă- s-a întors de fiecare dată în Dobrogea, la praful şi mărăcinii ei, la vântul ei de stepă, la chipul ei teluric şi generos. Oriunde m-aş fi aflat, dorul de ea mă ajungea în cele din urmă.
Dobrogea! Dobrogea! Pe fata aceasta ciudată, fiică de rege get şi de dansatoare tătăroaică, eu am iubit-o de pe vremea când umbla cu picioarele goale în ţărână"
Geo Bogza

Persoane interesate

Cred că nu mai este nevoie să vă spun că toate imaginile şi textele de pe acest site sunt proprietatea autorului şi nu pot fi folosite decât cu acordul în scris al acestuia,conform Legii nr.8/1996.
Mulţumesc!

marți, 8 martie 2011

Pe dealuri la Camena ~05.03.2011~

Am auzit de locul ăsta şi mi-am dorit mult să ajung aici.Vremea afară era frumosă aşa că am profitat din plin de ea.Am pornit la drum pe şoseaua  22A până la Ciucurova,apoi am luat-o la dreapta spre Constanţa trecând prin  Slava Cercheză şi Slava Rusă.Ştiam după hartă că drumul spre  localitatea Camena se face undeva în dreapta.Am găsit şi indicatorul care arăta asta şi am făcut la dreapta ...tot înainte!Până când am ajuns la o carieră şi nici urmă de Camena!Norocul mi-a surâs (de multe ori în ziua aceea) când am întâlnit un ciobănaş amabil care mi-a dat indicaţii pe unde să o iau spre Camena.Adică înapoi ,până aproape de şoseaua pe care intrasem dar făceam cumva la stânga.Zis şi făcut!Am găsit şi drumul dar şi satul.Este un sat tipic dobrogean armânesc.Case,ograde,păsări,noroi.Am oprit în mijlocul satului la bodegă,aşteptând pe cineva care să-mi dea indicaţii spre locul în care vroiam eu să ajung.Şi iarăşi mi-a surâs norocul !Mi-a ieşit în cale chiar primarul,un om de nota 10 ,foarte amabil şi primitor, armân de origine.Am făcut cunoştinţă şi i-am spus cam ce căutăm noi pe acolo.A zâmbit şi mi-a spus că nu prea e timpul de urcat la grota haiducilor,este noroi de la topirea zăpezilor şi  dacă nu am pe cineva care să îmi arate unde este acest loc,o să fie tare greu.Mi-a povestit câte ceva despre haiduci şi grotă,despre sat şi aromânii de acolo.Aşa am aflat şi că "Camena" se pronunţă "Camina" cu apostrof pe primul "a".Am mulţumit frumos de indicaţii şi am pornit la drum spre grotă.Maşina a înotat puţin în noroi până la ieşirea din sat.Acolo am şi lăsat-o şi noi am pornit pe jos spre grotă.

Capătul satului
Pe marginea drumului era mai uscat
Şi drumul urcă spre o pădurice
Pe acolo am dat nas în nas cu primăvara
Brânduşa de primăvară  (crocus aureus) sau şofrănel

Crocus variegatus
Primii muguri
Drumul urcă pe lângă stâncile astea
De aici se vede satul
Şi iar urcăm...
Pomişorul ăsta îşi agita tare frunzele din toamnă

Până am dat de capătul drumului
Dar acolo...se vedea superb de sus
Şi am luat-o pe aici pe lângă stânci

Am mai găsit o floricică
Şi surpriza de după colţul stâncii
Ne-am dat seama că am luat-o greşit,dar am continuat drumul în jos ca nişte căpriţe de munte echipate cu adidaşi în picioare.Cu chiu cu vai,am ajuns la scări.Picioarele ne alunecau uşor pe gheaţa de sub zăpadă.
Am luat-o pe scări în jos...
Şi aşa am dat de Grota Haiducilor!
În dreapta se deschide o mică peşteră
Nu am intrat,neavând echipament adecvat pentru asta.Se auzea susur de izvor...
Aşa se vede din grotă
Nişte colţi de iarnă

Se spune că în acest loc şi-au găsit ascunzătoare câţiva "capi" care luptau pe atunci în rezistenţa anticomunistă din Dobrogea.Specific rezistenţei anticomuniste de atunci,a fost faptul că organizatorii ei erau în mare parte aromâni.Aceste grupuri de haiduci s-au format în anul 1945,când şi ţinutul dobrogean a fost supus aceloraşi tragice transformări sociale ca în întreaga ţară.În anul 1949 securitatea organiza acţiuni de prindere a acestor haiduci.Pădurile şi dealurile Babadagului le-au fost ascunzătoare multora dintre ei. 
Ne-a placut ce am văzut aici,mai ales panorama care se vede de la grotă.Plecăm de aici,dar o luam pe scări în sus.
Aşa se vede în jos

Soarele ne întâmpină mai voios în capătul scărilor
Ieşim iar în pădure
Iar am dat de el!
Acum ştiu de ce îşi agita frunzele pomişorul ăsta.Parcă ar fi zis:"ţi-am zis să nu o iei pe acolo!!!"
Am făcut cale întoarsă spre sat tot prin pădurice.Mi-a plăcut cum cădeau razele blânde de soare pe tot ce era în jur.
Lichenii au format o inimioară


O vizuină
Ăsta ne-a dat târcoale pe sus în cercuri .Curios şi el!
Şi ăsta la fel
Înapoi  spre sat
Cedăm trecerea...

Înapoi spre casă
Bye
foto şi text~ ISHTAR~

6 comentarii:

  1. Frumoasa plimbare ati mai facut! Imi plac mult pozele cu branduse si panorama de sus. Ati avut noroc: stii cati oameni inghitise pasarea de fier? :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Mă bucur mult de vizită Cristi.Sunt într-adevăr locuri foarte frumoase în Dobrogea.Cu pasărea de fier am rezolvat-o,până la urmă eram prea mititele pentru ea :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte frumoase articolele postate pe blog-ul tau! Vara asta chiar intentonez sa fac un drum prin Valea Teilor si la manastirea Cocos.
    Un mic amendament am la acest articol, si anume: la inceputul articolului ai folosit un termen un pic comic "coibanas". Acum nu stiu daca a l-ai folosit intentionat sau e o greseala de editare, dar am zis sa mentionez, ca poate e o greseala.

    Numai bine si la cat mai multe astfel de articole!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc frumos de vizită Anonim şi de atenţionare :)
      Sigur este o greşeală de editare.Am corectat.

      Ștergere
  4. Superbe imagini.Am crescut pe aceste dealuri si i-mi amintesc si astazi de mersul dupa ghiocei,toporasi,bujori,mere padurete,macris,flori nemuritoare,datul cu saniuta pe derdelus sau pe gheata raului din vale .Le povestesc copiilor mei despre aceste locuri si de copilaria superba pe care noi am avut-o (generatia 60-64).Felicitari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc şi mă bucur că v-am dăruit prin acest jurnal amintiri plăcute d-voastră :)

      Ștergere

Zi dacă ţi-a plăcut :)

Interzisa copierea textelor si a imaginilor de pe acest site!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...