Bine ai venit pe Blog Dobrogean!
"În orice ţară ar fi fost să ajung, de orice forme ale vieţii aş fi fost înconjurat, gândul -iar apoi întreaga mea fiinţă- s-a întors de fiecare dată în Dobrogea, la praful şi mărăcinii ei, la vântul ei de stepă, la chipul ei teluric şi generos. Oriunde m-aş fi aflat, dorul de ea mă ajungea în cele din urmă.
Dobrogea! Dobrogea! Pe fata aceasta ciudată, fiică de rege get şi de dansatoare tătăroaică, eu am iubit-o de pe vremea când umbla cu picioarele goale în ţărână"
Geo Bogza

Persoane interesate

Cred că nu mai este nevoie să vă spun că toate imaginile şi textele de pe acest site sunt proprietatea autorului şi nu pot fi folosite decât cu acordul în scris al acestuia,conform Legii nr.8/1996.
Mulţumesc!

marți, 8 octombrie 2013

Mahomencea,ţinutul uitat de timp

Pe tărâmul dintre Dunăre şi Mare,timpul s-a scurs parcă diferit.Dobrogea pulsează prin toţi porii ei o istorie veche de mii de ani şi trebuie doar să stai şi să o asculţi...Dacă vrei să îi descoperi tainele,o poţi face numai pas cu pas prin ţinuturile ei cu văi tăinuite şi dealuri înmiresmate de cimbrişor.
De mult mi-am pus în gând să ajung pe Valea Mahomencea.Ştiam doar din auzite că se ajunge foarte greu în zona aceea şi asta parcă mă impulsiona şi mai tare să ajung acolo.Ruta care mi s-a părut  mai la îndemână,a fost prin localitatea Rahmanu,apoi prin satul Haidar.Vremea era tocmai bună de colindat pe coclauri.
Toate aproape bune şi frumoase până când am reuşit să dau de drumul care duce spre satul Haidar.
Drumul ăsta e străbătut numai de căruţe şi tractoare.Pe alocuri parcă ar fi fost arat cu plugul  şi are multe crevase făcute de puhoaiele care curg în timpul ploilor.Norocul meu e că că am un Megane cu apucături de Jeep :D

Satul Haidar mai numără doar vreo zece gospodării,dintre care şapte sunt părăsite,lăsate în paragină.Doar la ieşirea din sat am văzut ceva mişcare la un fel de microfermă.
Pe uliţa principală a satului nici ţipenie de om.Nici măcar un câine sau vreo pisică...




Majoritatea caselor sunt părăsite.Unele au uşile deschise,altele au fost legate cu sârmă sau cu te miri ce.









Am sentimentul că aş vizita un fel de muzeu al satului 


E pustiu,teribil de pustiu.Parcă ar fi un sat fantomă...

Totul este lăsat în paragină,la voia întâmplării...


Nu mai este nici mama sau bunica care ţesea cândva la acest război...



Şi cine ştie când,candela v-a mai  purta un licăr de lumină...
Din tot ce a fost,au mai rămas doar ferestrele caselor, acum ca nişte ochi trişti

De aici am plecat mai departe spre fostul sat Stânca

Pe drum am întâlnit în sfârşit un nene cioban cu care am stat puţin de vorbă.Nu era din partea locului dar ştia destule despre satele Stânca şi Haidar."Io domniţă dragă îs din Vaslui.Am vinit aice să fac armata la Megidia.Şi la armată am lucrat cu animale.P'orma am rămas ca cioban aici în Dobrogea.Stau la Rahmanu,am casă,femiee şi 5 copii.Acu' lucrez aici la patron în Haidar.Stânca nu mai e demuuult,cam după timpu' lu' Ceauşescu s-a desfiinţat satu'.Era frumos şi ăla.Avea ceape' cu vaci de lapte şi multă vie.Era mai mare ca Haidar"
L-am întrebat ce s-a întâmplat cu satul Haidar de a fost părăsit şi cum era înainte.Mi-a răspuns sec:"A plecat lumea,ce era să facă?!din ce să trăiască?nu-i nici magazin în sat.Au rămas numai ăia bătrânii dar au murit,n-a mai venit nimeni după ei.Înainte era frumos!Se făcea nunţi,se petrecea...era lumea altfel!
Mi-a arătat cam pe unde să o iau spre satul Stânca şi să am grijă să nu mă apuce ploaia că nu mai ies la drum.M-am mirat tare spunându-i că nu prea văd semn că ar ploua.Mi-a răspuns scurt cu un zâmbet:"O să vezi!"
Drumul spre fostul sat Stânca de fapt nu există.Trebuie doar să mergi într-o anumită direcţie peste deal,pe nişte urme de căruţe, până dai de el.

Pe o culme de deal se mai zăresc câteva  cruci din cimitirul fostului sat





Încă se mai cunosc urmele din fosta vatră a satului.Gardurile din piatră tipic satului dobrogean cât şi temelia de la case.


Aici l-am cunoscut pe ciobanul Vasile,un om tare amabil şi cu multe cunoştinţe despre zonă. L-am întrebat ce s-a întâmplat cu satul Stânca."Io sunt de aici din Corugea.Am fost tractorist la I.A.S Casimcea,da' s-a desfiinţat şi acum îs cioban.Am familie şi copii,am şi animale.Câteva oi îs ale mele.Satul ăsta s-a numit Mahomedcea după numele la un boier turc,da' bătrânii îi zicea Memencea înainte.Era destul de mărişor şi avea C.A.P.S-a desfiinţat că aşa o vrut Ceauşescu.A luat mai întâi curentu',o desfiinţat şi ceape-ul şi lumea a plecat.Ce era să mai stea?!Uite,mai încolo după vale este rezervaţie naturală.Au venit acum câţiva ani şi de la televiziune şi au filmat."
Satul Stânca s-a numit Mahometcea până în anul 1964.La referendumul din anul 2002 satul nu mai avea niciun locuitor.
Iată ce se menţiona în Marele Dicţionar Geografic din anul 1899:
"Satul Mahometcea este sat în jud.Constanţa şi se întinde în Valea Mahometcea,pe malul drept al pârâului Mahometcea,fiind închis la nord de dealul Mahometcea-Bair cu vârful său Mahometcea-Iuc care are 212 m înălţime.Suprafaţa sa este de 1856 ha,dintre care 4 hectare sunt ocupate de vatra satului şi de grădini.Populaţia sa în majoritate turci,este de 64 de familii,sau 260 de suflete.Din partea de sud-est a satului pleacă un drum comunal spre Cundjea;din partea nord-est pleacă un altul spre Calfa.Din partea nord-vest pleacă unul spre Haidar iar din vest pleacă un drum care se bifurcă în două ramuri,una ducând la Cara-Pelit şi alta la Dulgheru"
Fostul drum al satului,coboară uşor într-o vale pe unde curge lin pârâul Mahomencea


Rezervaţia Valea Mahomencea are o suprafaţă de 1029 de ha şi se remarcă prin absenţa totală a  arborilor.Caracteristic zonei,sunt versanţii asimetrici ai văii.Pe partea stângă a văii versanţii sunt alcătuiţi din şisturi verzi,iar pe partea dreaptă a cursului de apă sunt din  loess.Valea este străbătută de câteva cursuri de apă care pe alocuri formează cascade mici.Din flora rezervaţiei se remarcă Astragalus cornutus şi garofiţa (Dianthus pallens).Fauna este reprezentată de vulpi,iepuri,popândăi,eretele sur,acvila ţipătoare mică şi pasărea ogorului.




Vasile mi-a arătat locul de unde se poate bea apă curată de izvor.
Sunt o grămadă de izvoraşe cu apă bună de băut care ţâşnesc din malul de loess.
 El fixează jumătatea aia de pet cu partea dinspre dop în gura izvorului.Pet-ul se umple cu apă şi uite aşa  îţi poţi încarca un bidon cu apă.






Aş fi vrut să mai colind prin zonă dar vremea nu a fost de acord cu mine.Nenea ciobanul de la Haidar a avut dreptate în legătură cu ploaia.
Nori ameninţători au apărut pe cer şi m-au făcut să plec de acolo mai mult de frica împotmolitului în noroi.Nu de alta,dar sigur nu avea cine să mă mai scoată de acolo.


Dobrogea este încă plină de mister.
Aici,oamenii încă mai merg la peşterile pustnicilor şi ridică rugăciuni.Mulţi nu ştiu şi nici nu au auzit de internet.
Se mulţumesc doar cu ce le dă Dumnezeu şi trăiesc aşa cum au trăit şi au învăţat de la părinţii şi bunicii lor.
Cu timpul,tinerii  nu s-au mai mulţumit cu traiul vitreg din sat şi au plecat care încotro pe la alte oraşe sau în străinătate.Au rămas doar bătrânii neputincioşi,stingându-se încet şi ei lăsând în urma lor doar nişte cruci pe coama unui deal printre firele de colilie...




Foto şi text: Ishtar

19 comentarii:

  1. Doar Dobrogea....alte cuvinte sunt de prisos

    <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da,Dobrogea... şi atât!Încântată de vizită Zetu :)

      Ștergere
  2. execlent material.
    mama mea s-a nascut putin mai la vest de locatia din materialul prezentat, la Magurele, intre Fagarasu Nou si Ostrov de Tulcea. Locurile nu sunt prea mult diferite iar casele darapanate nu lipsesc. Din pacate distanta fata de Constanta, drumul rau dintre Fagarasu Nou si Magurele si probabil...lipsa de vointa si de resurse ma indeparteaza tot mai mult de locul in care am copilarit, lasat acum in paragina pentru ca bunica a murit iar mama si fratii ei nu pot aduce locul la viata, fiind plecati la oras si in varsta. Locurile sunt cu adevarat minunate si nu pot decat sa sper ca voi reusi sa fac ceva acolo ...vreodata. Din pacate credem ca avem destul timp insa nu e asa...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Gabi D bine ai venit şi mă bucur că ţi-a plăcut povestea mea.Cunosc destul de bine zona de la Măgurele.Este o zonă minunată,păcat însă de abandonul care s-a creeat şi acolo.Sunt din ce în ce mai multe sate abandonate în Dobrogea şi culmea e că sunt plasate în zone de o frumuseţe deosebită.
      Dacă drumurile ar fi reparate,sunt sigură că s-ar realiza ceva de vis :)

      Ștergere
    2. Poate drumurile nu sunt bune, dar considerati calatoria ca pe o aventura, transformati-o intr-o casa de vacanta, intr-un colt uitat de lume, un rai pe pamant uitat de unii, dar redescoperit de altii. Va urez succes si relaxare placuta dupa!!!

      Ștergere
  3. Frumoasa prezentare. M`au intristat putin satele abandonate....

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna,
    trebuie sa repet si eu ca mi-a foarte placut prezentarea dar la sfarsit am simtit aceeasi tristete, cu toate ca nu sunt de prin partile locului si nici nu am tangenta cu ele am simtit aceeasi neputinta si amaraciune ca toate sunt tribut trecerii timpului si oarecum nepasarii umane.Pacat de frumusetea si linistea locurilor si mia ales pacat ca aceste realitati nu sunt singulare caci oamenii amaneteaza amintirile si accepta ca pamantul sa se astearna pe mormintele bunicilor si parintilor.....off ce trist dar din pacate adevarat.Numai bine iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine ai venit pe la mine Sarmisegetuza :)
      Nici eu nu sunt de loc din părţile alea ale Dobrogei.Vreau doar să arăt că Dobrogea are încă locurile ei tainice şi incredibil de frumoase pentru noi.Trebuie doar să te pierzi câteva zile printre dealurile şi văile ei ca să le descoperi.Păcat de noi că nu ştim cum să le valorificăm această frumuseţe.Salutări şi gânduri bune!

      Ștergere
  5. Absolut superb. Promit să ajung acolo, sa stau macar căteva zile!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc frumos Mircea :)
      Este o zonă deosebit de frumoasă acolo.

      Ștergere
  6. Sunt unul dintre oamenii care ar dori sa traiasca izolati. Nu ma sperie lipsa drumurilor , curentului electric , si in general comfortul nu ma intereseaza . Ba chiar imi place sa traiesc singur . .Pe scurt Caut un loc izolat, pe care sa-l cumpar desigur . Cum pot da de proprietarii unor asemenea terenuri sau ar fi mai bine sa apelez la ajutorul primariei din comuna de care apartine satul Stanca / Mahometcea ?
    Multumesc !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Locuri izolate sunt destule în zonă. Depinde ce vă place. Pentru asta trebuie să vă interesaţi la primăria comunei Casimcea, jud. Tulcea.

      Ștergere
  7. Very great post. I simply stumbled upon your blog and wanted to say that I have really enjoyed browsing your weblog posts. After all I’ll be subscribing on your feed and I am hoping you write again very soon!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Thank you so much for your visit my weblog.
      I'll come back soon with new stories :)

      Ștergere
  8. Mulțumim pentru postările de pe acest blog care ne-au inspirat în ultimul an și ne-au făcut să explorăm și partea ascunsă a Dobrogei.
    Ieri am fost pe traseul Corugea - Stânca - Haidar - Rahman.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi eu vă mulţumesc că aţi vizionat postările mele :)
      Sper că v-a plăcut acea zonă a Dobrogei.
      Vă mai aştept!

      Ștergere
  9. Fabulos acest articol si sunt foarte bucuros sa descopar blogul. Si eu fac ture prin Dobrogea, dar mai scurte, ca le parcurg cu bicicleta. Imi doresc sa ajung la Stanca-Haidar cel tarziu pana in toamna.

    https://ciclist.wordpress.com/2015/05/09/tura-prin-jud-constanta-dobrogea-mon-amour/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bucuroasă de vizită Ciclist :) Zona Haidar este frumoasă în felul ei şi perfectă pentru o plimbare cu bicicleta.

      Ștergere

Zi dacă ţi-a plăcut :)

Interzisa copierea textelor si a imaginilor de pe acest site!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...